Configuratia actuala a retelei de rauri are la baza o serie de factori intre care rolul reliefului
este preponderent. O prima caracteristica a retelei hidrografice o constitue dispunerea radiara
a vailor. Majoritatea raurilor principale isi au obarsia in inelul Carpatic, cumpana de apa
corespunzand cu interfluviul ce separa versantii. Alta caracteristica consta in faptul ca
aproape 98% din raurile de pe teritoriul Romaniei sunt afluenti ai Dunarii, direct sau indirect,
si toate raurile la un loc sunt tributare Marii Negre.
Scurgerea apei raurilor Romaniei este produsul climei temperat continentale specifica spatiului carpato danubian. Astfel, scurgerea apei prezinta o variatie in timp legata de evolutia factorilor climatilor si una spatiala dependenta de conditiile de relief, roca, sol, vegetatie, activitati antropice.
Dintre factorii climatici cu importanta in formarea scurgerii sunt precipitatiile si temperatura. Precipitatiile determina valoarea cantitativa a scurgerilor si repartitia sezoniera sau multianuala, iar temperatura influenteaza tipul de precipitatii, cantiatea si distributia acestora, intensitatea evapotranspiratiei.
Relieful, pe langa faptul ca determina zonalitatea verticala a climei, imprima prin valoarea inclinarii pantelor, viteza de scurgere a apei pe versantii spre reteaua organizata. La randul lor, celelalte caracteristici, ca gradul de fragmentare, diversitatea formelor de relief, diminueaza sau accelereaza scurgerea, aceasta fiind corelata si cu gradul de infiltratie.
Solurile influenteaza intensitatea scurgerii si o diversifica in functie de structura si textura sau de starea fizica care, de obicei, difera de la un tip la altul (cernoziomurile permit o infiltratie mai puternica, comparativ cu podzolurile).
Vegetatia. Padurile creeaza un microclimat specific caracterizat prin intarzierea topirii zapezilor si deci prelungirea apelor mari, proces ce se desfasoara paralel cu diminuarea scurgerii de suprafata si intensificarea infiltratiilor. In sezonul cald, padurea regleaza scurgerile prin retineri de apa in coronamente si in litiera.
Activitatea omului produce modificari esentiale in procesul scurgerii. Aceasta se face simtita de la lucrarile agricole, pana la marile amenajari hidrotehnice, irigatii, etc.
