Astazi am dat din greseala peste clasamentul de sfarsit de an al celor mai difuzate piese romanesti in 2005 si am fost cuprins de o usoara melancolie. Lista era plina de melodii pe care le ascultam non-stop atunci, fie ca voiam sau nu: „La tortura”, „Beijo”, „Rich Girl”, „Candy Shop”, „Gasca mea”, „I Believe in You”, „Strazile” etc. Si m-am gandit la ceea ce se gandeste fiecare cand asculta muzica „de pe vremuri” cu melancolie, anume ca parca era mai buna muzica atunci. In general, consider ca nu e adevarat: creierul tau selecteaza ce sa-ti amintesti.
Daca ma gandesc la muzica din 2008, ma gandesc la „4 Minutes” de la Madonna cu Justin Timberlake, „Disturbia” de la Rihanna ori „So What” de la Pink, nu la „Dangerous” de la Kardinal Offishall sau „Womanizer” de la Britney Spears. Insa, uitandu-ma la cele mai difuzate piese, care includeau cantece de la Kylie Minogue, DJ Project, Shakira, Gwen Stefani, Morandi sau Missy Elliott, mi-am dat seama ca doar trei artisti nu-mi plac: Voltaj, Will Smith si Rupee. Insa, stiu sigur ca imi placeau si melodiile acestora pe vremuri.
Uitandu-ma la restul clasamentului, am continuat sa gasesc foarte putine piese care nu-mi plac sau nu mi-au placut niciodata. Poate mi-am schimbat perspectiva asupra lor? Nu in bine, asa cum este normal. In general, cand asculti o piesa de foarte multi ori, chiar daca nu-ti placea initial, ajunge sa-ti placa, fara sa vrei. Iar apoi, daca e supra-difuzata, sa o detesti mai mult ca inainte, si asa s-a intamplat cu majoritatea pieselor care nu mai imi plac („Gasca mea” de la Hi-Q, „Si ce” de la Voltaj sau „Numb” de la Jay-Z ft Linkin Park). In unele cazuri, nu mai imi place artistul (Wil Smith, de exemplu, mi-e foarte antipatic acum).
Daca muzica era buna atunci si acum e la fel de buna, asta nu inseamna ca totusi 2005 a fost un an bun pentru muzica? Poate muzica era intr-adevar mai buna atunci? Cu siguranta se plangeau mai putini oameni de calitatea pieselor si era o diversitate mai mare.
